duminică, 12 februarie 2012

(Cap I.Trecutul meu) Mutarea

        Nu imi aduc aminte multe despre copilaria mea.
De la Bunica stiu ca mama a fost o Geisha, eu am fost un accident si ca mama mea sa nu fie in pericol am fost vanduta unei case de geisha ("okiya"),in Kyoto.
      Eram un copil.Nici nu stiam ce e aia o Geisha.Acolo am cunoscut-o pe Bunica.E o femeie invarsta,o Okami-san (geisha retrasa,stapana okiya).
Ea s-a atasat enorm de mine.Bunica a fost mereu o femeie misterioasa.Nu ii stiu trecutul,nu stiu nimic despre ea.Insa trecutul ei trebuie sa fie foarte murdar,si asta datorita unor schimbari ce au avut loc dupa varsta mea de 14 ani.
       Revenind la istorisire ... am locuit in okiya timp de 8 ani, fiind o shikomi (prima etapa din viata unei geisha,mai exact servitoare). 
       Intr-o noapte,pe cand eu implinisem 12 ani okiya a luat foc.Bunica era foarte agitata(Mai tarziu am aflat ca ea dase foc casei),ma luase de maneca kimonoului simplu de shikomi,fugind de parca am fii fost urmarite,isi taraia zgomotos o sacosa din plastic plina cu .... nici eu nu stiam cu ce,dar parea grea!
      Era o noapte rece si umeda,iar eu,inca somnoroasa habar nu aveam ce se petrecea,insa acum stiu ca cineva din trecutul bunicii ne urmarea in acea seara.Totul era atat de agitat incat nu-mi aduc aminte prea multe din acea seara nu am mai vazut nici okiya bunici,nici Kyoto.
      Ma trezisem intr-un alt loc decat Japonia.Pe strazi nu erau Geishe sau okyia,iar tot orasul era cu o arhitectura diferita de ceea ce vazusem.Pana si mirosul de peste imbaxit din Kyoto disparuse.Aici mirosea mai mult a brazi, si vantul adina lin.
      Din acele clipe simteam ca viata avea sa mi se schimbe radical.Aveam sa invat sa fiu o fata normala insa continuandumi studiile pentru a deveni o Geisha,in secret,intr-o cultura ce nu avea nimic deaface cu tara natala,cu o limba care nu o cunosteam si un stil aparte de viata.

4 comentarii: