joi, 16 februarie 2012

(Cap I.Trecutul meu) O noua familie

          Am prins cateva clipe cand bunica nu era acasa.M-am indreptat spre camera sa..Priveam cu coada ochiului prin usa abea crapata un raft plin cu carti vechi si prafuite care imi atragea atentia de ani de zile.Era momentul potrivit.Intru pe varfuri,si ma apropii de raft.Cinci carti zaceau neatinse si pline de praf.In timp ce eu incercam sa iau o carte nu bagasem de seama ca usa de la intrare se deschise si cineva intrase in casa.
          Din raft imi alesesem o carte foarte mare,cu inscriptii japoneze,caci restul cartilor aveau un dialect care eu nu il cunosteam si nu aveam cum sa inteleg o boaba din ce scrise bunica acolo.
Cand dau sa ies din camera o vad pe bunica in fata usii.Ma privea insistent.Isi ridica mana stanga si imi facu semn sa vin la ea.Cum purtam un ghiozdan de scoala in spate,am ingesuit cartea in el si apoi am coborat in fata usii.
          Bunica se uita la mine cu o privire blanda si ma luase de maana asezandu-ma pe un fotoliu din fata usii.Se asezase si ea langa mine si imi sopti:
    '' Uita trecutul,uita de Kyoto si de acea noapte.Uita limba natala si adapteazate.Nu cauta sa aflii ceea ce nu vei alfa niciodata.Gasesteti noi scopuri si uita ca esti pregatita sa devii o Geisha.''
Dupa aceste cuvinte se puse in genunchi asa incat ajunsese la aceasi inaltime cu mine.Scoase din buzunar un saculet vechi,rosu,brodat cu un dragon auriu si legat cu un snur verde.
    '' Pastreaza acest saculet,si promite-mi ca nu il vei pierde,nu il vei vinde,nu il vei da pentru nimic in lume''spunandumi acestea mi-a inmanat saculetul,iar eu l-am pus in ghiozdanel.Mi-a mai daruit si un kimono pe care ea insusi l-a purtat la deputul ei ca Geisha,pe care,de asemenea l-am asezat in ghiozdan.
Aveam 13 ani,nu intelegeam atat de bine ce valoare aveau lucrurile care imi erau daruite in special cartea pe care am furat-o (sa spunem asa) din raftul bunicii.
    Bunica ma luase de mana si ma conduse spre usa,unde in fata usii un cuplu astepta ceva.
Era un cuplu tanar,o femeie cu parul negru,matasos si un barbat cu ochii albastri ca Kimonoul bunicii.
Bunica ma conduse spre usa si ma prezenta cuplului apoi imi spuse:
    ''Aceasta este noua ta faminile.Adapteazate.Cand iti va fii dor de mine,voi fii tot aici,asteptandu-te,insa eu nu te pot intretine si ai nevoie de o familie cat mai normala posibil.''
Am privit-o pe bunica cu lacrimi in ochi si apoi femeia tanara m-a luat de mana si m-a uract intr-o masina.
Nu sitam unde eram,cum se numea locul unde am crescut alaturi de bunica.Uitasem de Kyoto pentru moment si tot ce imi venise in minte era imaginea buncii.
De atunci nu am mai vazut-o pe bunica.
     Nu am uitat nici trecutul meu,nici Kyoto,nici acea noapte sau limba mea natala.Adevarat,m-am adaptat la viata unei tinere adolescente, insa nu am iutat ce vroiam sa devin de mica,si nici de bunica care a fost candva o Geisha.

Un comentariu: