Se afișează postările cu eticheta secrete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta secrete. Afișați toate postările

miercuri, 22 februarie 2012

(Cap II.Revenirea la traditii ) Viata unei Geisha,dincolo de masca sa

Purtam acel jurnal cu mine ,peste tot pe unde mergeam.L-am luat chiar si la scoala,iar in ore citeam pagina cu pagina istorisiri ce ma captivau,secrete ascunse,si cel mai bine pot numi,acel jurnal ''Viata unei Geisha,dincolo de masca sa''.
In ora de Chime,colega mea de banca tragea cu ochiul in jurnal,insa fiind in japoneza,desigur ca nu a inteles nimic.I-am zambit discret.
Eram obsedata sa aflu cat mai multe despre Geisha si viata bunicii,poate eram prea prinsa in carte incat uitasem de ceea ce se petrecea in jurul meu.

     Se sunase de pauza,mi-am luat cartea si am iesit pe hol,langa o fereastra din capatul lung al coridorului.Un tip,care isi pierdea vremea cu doua fete,ma privea insistent
Ii observam expresiile fetei.Ma sorbea din priviri de parca asi fii fost muza sa. Pentru el e destul sa arunce o singura privire pentru a crede ca sa indragostit,ca imi cunostea intreaga persoana,intreaga viata.
       Nu judeca o carte dupa coperta sa!
        Il stiudiam si eu,doar la asta ma pricep cel mai bine.Frumos,inalt,brunet,ochii micuti si buzele finute,o alunita cocheta deasupra ochiului. Modelul perfect ce l-ai putea vedea la bratul unei pustoaice ce se respecta.Insa aceea nu sunt eu!
        Isi indreapta privirea spre ochii mei,si se opreste la ei.Ma priveste adanc,de parca vroia sa ma citesti pe dinauntru si un gand ma fulgera si imi tulbura mintea:
         ''Nu!Sa nu indraznesti sa ma privesti in ochi,imi spun eu in interior, poate te vei indragosti de mine.E PROBLEMA TA,insa m-asi putea indragosti eu de tine,aici e problema mea.Geishele nu iubesc, sunt iubite,au nevoie de iubire insa nu ofera.Asta am invatat! Habar nu am ce e iubirea.Intoarce-ti privirea!''
        Sunt antrenata in arta conversatiei.Ii defineam fiecare miscare.Nu avea cum sa isi ascunda nici o atractie fata de mine.Insa habar nu avea ca nu ma privea pe mine.Privea o masca.L-am lasat sa ma stiudieze sa creada ceea ce vrea despre mine insa misterul e mister si nu il voi lasa sa ma cunoasca.
         Se apropia de mine,ii arunc priviri irezistibile,stiu foarte bine cum sa ii zambesc,cum sa ii vorbesc,doar asta am invatat de mica! Dar totodata am invatat ca trebuie sa pastrez o sticla fumurie intre mine si orce barbat.E unul dintre secretele ce fac Geishele misterioase,si care tine iubirea departe de ele.
          Nu stiu de ce,nu stiu motivul insa acea sticla fumurie e prea subtire,incat simt ca ma indragostesc.
                           ''Nu e de bine!!''
Aplic noi metode sa te il la distanta,insa ma mint pe mine.Nu el este cel de care ar trebui sa imi fac griji,ci sentimentele mele. Acum e doar intre mine si ''eu insumi''. O protectie ce trebuie intarita.
           Insa un barbat niciodata nu va intelege o femeie ! Poate va incerca,poate dupa ani intregi va reusi sa ii inteleaga toanele insa pe ea in totalitate,o femeie,NICIODATA! 
       Asa ca, cu ce e el mai bun sa creada ca ma cunoaste PE MINE doar dintr-o privire? Cu ce e mai bun sa imi spuna ca ma iubesti dupa o zii de cand am facut cunostinta? Cu ce e el mai bun sa incalc regulile si sa ma indragostesc de el? Nu mi-a dovedit NIMIC!
                        '' Te crezi matur,ha!exclam in candul meu, TOTI BAIETII SE CRED MATURI! Diferenta dintre tine si ei e ca,unii chiar sunt maturi,dar tu faci parte din categoria imaturilor.Privestema,si i-ati gandul! Nu ma cunosti nici pe jumatate,imi cunosti doar masca,exact cum un client ii poate cunoaste Geishei doar vocea,singura reala,fata fiindui doar o masca a frumusetii perfecte.Iar tu ma judeci dupa 2 priviri? Poti sa am studiezi,insa NU MA POTI AVEA DOAR PRIN SIMPLUL FAPT CA MA VREI! '' si spunandu-mi acestea mie insumi,exact ca si cum asi dori sa i le spun lui,aud colopotelul de intrare in clasi.
          Il privesc gingasa,pentru o clipa,caci vreau sa ii dau senzatia ca m-am indragostit (un mic truc al Geishelor) apoi plec fara ai spune ceva.

joi, 16 februarie 2012

(Cap I.Trecutul meu) O noua familie

          Am prins cateva clipe cand bunica nu era acasa.M-am indreptat spre camera sa..Priveam cu coada ochiului prin usa abea crapata un raft plin cu carti vechi si prafuite care imi atragea atentia de ani de zile.Era momentul potrivit.Intru pe varfuri,si ma apropii de raft.Cinci carti zaceau neatinse si pline de praf.In timp ce eu incercam sa iau o carte nu bagasem de seama ca usa de la intrare se deschise si cineva intrase in casa.
          Din raft imi alesesem o carte foarte mare,cu inscriptii japoneze,caci restul cartilor aveau un dialect care eu nu il cunosteam si nu aveam cum sa inteleg o boaba din ce scrise bunica acolo.
Cand dau sa ies din camera o vad pe bunica in fata usii.Ma privea insistent.Isi ridica mana stanga si imi facu semn sa vin la ea.Cum purtam un ghiozdan de scoala in spate,am ingesuit cartea in el si apoi am coborat in fata usii.
          Bunica se uita la mine cu o privire blanda si ma luase de maana asezandu-ma pe un fotoliu din fata usii.Se asezase si ea langa mine si imi sopti:
    '' Uita trecutul,uita de Kyoto si de acea noapte.Uita limba natala si adapteazate.Nu cauta sa aflii ceea ce nu vei alfa niciodata.Gasesteti noi scopuri si uita ca esti pregatita sa devii o Geisha.''
Dupa aceste cuvinte se puse in genunchi asa incat ajunsese la aceasi inaltime cu mine.Scoase din buzunar un saculet vechi,rosu,brodat cu un dragon auriu si legat cu un snur verde.
    '' Pastreaza acest saculet,si promite-mi ca nu il vei pierde,nu il vei vinde,nu il vei da pentru nimic in lume''spunandumi acestea mi-a inmanat saculetul,iar eu l-am pus in ghiozdanel.Mi-a mai daruit si un kimono pe care ea insusi l-a purtat la deputul ei ca Geisha,pe care,de asemenea l-am asezat in ghiozdan.
Aveam 13 ani,nu intelegeam atat de bine ce valoare aveau lucrurile care imi erau daruite in special cartea pe care am furat-o (sa spunem asa) din raftul bunicii.
    Bunica ma luase de mana si ma conduse spre usa,unde in fata usii un cuplu astepta ceva.
Era un cuplu tanar,o femeie cu parul negru,matasos si un barbat cu ochii albastri ca Kimonoul bunicii.
Bunica ma conduse spre usa si ma prezenta cuplului apoi imi spuse:
    ''Aceasta este noua ta faminile.Adapteazate.Cand iti va fii dor de mine,voi fii tot aici,asteptandu-te,insa eu nu te pot intretine si ai nevoie de o familie cat mai normala posibil.''
Am privit-o pe bunica cu lacrimi in ochi si apoi femeia tanara m-a luat de mana si m-a uract intr-o masina.
Nu sitam unde eram,cum se numea locul unde am crescut alaturi de bunica.Uitasem de Kyoto pentru moment si tot ce imi venise in minte era imaginea buncii.
De atunci nu am mai vazut-o pe bunica.
     Nu am uitat nici trecutul meu,nici Kyoto,nici acea noapte sau limba mea natala.Adevarat,m-am adaptat la viata unei tinere adolescente, insa nu am iutat ce vroiam sa devin de mica,si nici de bunica care a fost candva o Geisha.